Ca urmare a venirii la domnie în
Principatele Române, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, și în baza reformelor
ce s-au făcut în țara noastră printre care și cea a învățământului – încep să
ia ființă școli primare.
Ca
atare, ia ființă și în Văsiești prima școală de patru clase, în anul 1865, după
cum arată învățătorul Costache Arhip care era preotul satului. Acest lucru
reiese dintr-un chestionar completat de către preot și trimis la 25 iunie 1893
cu nr. 525. La fila 20-Revizoratului Școlar Bacău.
Școala
din Văsiești a funcționat în casa unui locuitor din această localitate, fără
să i se cunoască numele.
Școala
a funcționat până în 1873, după care este întreruptă până în 1885 din motive
necunoscute.
Actele
care se găsesc la arhiva școlii, arată că începând cu 1892, școala este
frecventată de elevi și funcționează cu 4 clase primare în localul Primăriei
comunei Văsiești.
În
1897 existau cinci clase primare, circumscripția școlară avea elevi din satele
Vermești, Văsiești, Leorda, Șipoteni și Hangani. La început frecvența era mică,
frecventând școala doar 15 elevi (în 1892). Primii învățători din 1865 nu-i
cunoaștem, ci după 1892-1894- preotul Costache Arhip.
În
perioada anilor 1894-1898 este menționat ca învățător G. Gosav, care este și în
continuare după ce se folosește primul local de școala 1907-1908.
Localul
vechi de școală avea două săli de clasă și un hol între acestea, construit în
timpul ministrului învățământului Spiru Haret.
Din documentele arhivei școlare reiese că materialul didactic era foarte precar,
sau nu exista, având bănci împrumutate de la locuitorii satului Văsiești. Pe
locul unde este acum școala nouă exista o casă bătrânească care a fost demolată
în 1936, construindu-se după aceea o locuință pentru directorul școlii, astăzi
folosită ca dispensar medical.
În
timpul războiului de reîntregire a neamului românesc 1916-1918 școala suferă
mari stricăciuni, servind drept comandamentul trupelor româno-ruse.
După
învățătorul Gosav, urmează ca învățător Ion Cristescu, până în anul 1922, iar
între 1922-1923 este învățătoare Lucreția Botez, care se pensionează de la
această școală în 1939.
În
anul 1923 este transferat la această școală și numit director, învățătorul
Nicolae Itigan, școala funcționând cu două-trei posturi.
Între
1924-1925 este transferat ca învățător Alexandru Sas, de origine maghiară.
După
1945 școala funcționează cu cinci clase, ca începând cu anul 1951-1952 a
început să funcționeze cu șapte clase.
Extinderea
construcției școlare s-a făcut încă din 1948 când s-au construit două săli de
clasă, la care s-a adăugat în 1959 trei săli spațioase, iar în 1964 s-au
construit încă patru săli de clasă fiind terminate în 1968.
În
1974 s-a construit atelierul de băieți cu două săli: lăcătuși și tâmplari.
În
anul 1950 se înființează Grădinița de copii, care la început era frecventată de
12 copii. Din lipsa spațiului, grădinița a funcționat în clădiri diferite, apoi
în școală și în ultimă instanță în cadrul fostului local al Primăriei Comunei
Văsiești.
În
prezent există un număr de 16 clase I-VIII și 4 grupe de grădiniță situate în
cele două corpuri ale școlii. În septembrie 2012 s-au încheiat lucrările de
amenajare a grădiniței pe structura clădirii destinată atelierului școlar.